Sa fii lumina intre oameni, acesta mi s-a spus ca este cel mai greu lucru. Am crezut mereu ca lumina este in echilibru cu intunericul ca si
binele cu raul … dar de curand am realizat ca aceasta ecuatie este
valabila (poate) pentru exterior si nu pentru interior.
In noi putem aprinde lumina si sa alungam intunericul. Hranim
sentimentele acordandu-le atentia si interes. Daca ne preocupa emotile
negative, ele ne vor acapara, vor creste in interiorul nostru si vor
umbri ceea ce este bun.
Sa gandim de bine si sa hranim radacina copacului binelui din noi
care se va inalta si raul se va usca lipsit de interesul nostru. Sa-i
laudam pe cei din jur sa avem incredere in ei, sa gandim numai bine
despre ei si vom culege roadele recunostintei lor.
Nimeni nu este bun in intregime, dar acordand incredere binelui din
el il vom ajuta sa creada si el in acel bine si asa va deveni. Din
contra, atunci cand criticam si acordam atentie trasaturilor negative
din celalalt, acestea vor prinde putere si se vor intoarce inspre noi.
Sa laudam in oameni ceea ce vrem sa primim de la ei.
Sa nu smintim prin faptele noastre, raul nu trebuie popularizat, nu are nevoie de reclama.“Când vedem ceva rău să-l acoperim, nu să-l publicăm. Nu este corect
să se facă publice căderile morale. Să presupunem că pe drum există o
necurăţie. Dacă va trece pe acolo un om cuminte, va lua o piatră şi o va
acoperi, ca să nu pricinuiască dezgust. Unul nesocotit însă, în loc s-o
acopere, poate începe să răscolească şi să împrăştie mai mult mirosul
urât. Tot astfel este şi atunci când, fără discernământ, dăm
publicităţii păcatele celorlalţi şi pricinuim un mare rău.” Sursa
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu